Sunt multe cuvintele pe care nu ni le-am spus. Foarte multe momentele in care ne-a fost dor si dupa, exagerat de multe clipele cand a durut. Imi cer scuze pentru fiecare in parte.
M-ati lasat pentru ca asa a trebuit/asa era drept, nu ati avut curajul/puterea/increderea, nu ati stiut sa ma pretuiti/iubiti la "adevarata valoare", ati fost geloase(osi)/invidioase(osi)/posesive(ivi)/indoielnice(nici). Imi cer scuze pentru fiecare in parte.
V-am lasat din aceleasi motive pe unele/unii. De altele/altii am tras si cu dintii, m-am chinuit chinuindu-va, m-am iubit urandu-va. Imi cer scuze pentru fiecare in parte.
Ce a fost nu mai este iar ce va fi nu este inca. Si tu o sa ajungi in muzeul fostelor iubiri, o sa imparti aceeasi camera cu restul. O s-o intalnesti pe ea si pe ea si pe el si pe ea si pe el si pe EA, cea despre care ma tot rogi sa-ti povestesc. Si eu o sa ajung acolo, o sa-ti pastrez doua locuri langa fereastra, sa poti privi cerul din bratele cuiva, nu neaparat ale mele. O s-o cunosc pe ea. Pe restul le stiu deja.
Va multumesc tututor celor care mi-ati fost la un moment dat mai mult decat prieteni. Va multumesc celor ce m-ati iubit si celor ce nu prea. Ii multumesc EI in mod special. Tie o sa-ti multumesc intr-o alta zi, cat mai tarziu.
Where does the good go?
Somewhere else, I guess.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu